BiLinGual B(L)oGi

Néha kétségbe ejt, hogy mindig van két-három ember, akinek a figyelmére és elismerésére annyira vágyom, hogy megváltozom. Olyan leszek mint az a lihegő, állandóan sarkodban tartózkodó kiskutya, aki persze nagyon aranyos, de már idegesítő a rajongása, hogy bár eleinte szívesen megsimogattad, már inkább legszívesebben belerúgnál.

Ezt tovább komplikálja, hogy a beteges érzékenységem is kiéleződik az ő esetükben: tíz-húsz ember elismerő szava se képes a „kiválasztottak” egyetlen rossz szavát ellensúlyozni. Szerencsés esetben sikerül kikoptatni a túl fontos embereket egy-két év alatt. És akkor védettnek érzem magam. Kezdem kialakítani a „koptatási” eljárásomat. Hamarosan megint védett időszakomba érek.

Úgy képzelem, ezekkel az időszakokkal csak az a baj, hogy olyan, mint amikor egy kis szobrot egy magas polc szélén tartasz. Sok fontos tárgy van körülötte, egyik nap fontos, hogy valamit levegyél mellőle a polcról és egyúttal lelököd. Ő pedig éjszakánként felébred és mászik egy kicsit fölfelé, hogy visszajusson a polcra. Ahonnan újból le fogják verni.

*

Câtodată mă exasperează, că trebuie să existe tot timpul câteva persoane din partea căror doresc aşa de mult atenţie sau recunoaştere, că mă schimb. Ajung să fiu ca şi acel căţeluş, drăguţ de altfel, dar atât de enervant prin faptul că e tot timpul în preajmă, că ai vrea să dai cu piciorul în el, chiar dacă la început ai vrut să-l mângâi.

N-ar fi o problemă prea mare, dacă n-aş fi atât de sensibilă, mai ales în cazul acestor persoane: zece-douăzeci de oameni m-ar putea recunoaşte şi ar putea fi drăguţi cu mine, dacă am obţinut o mică lovitură, un cuvânt rece sau ignoranţă din partea celor aleşi. Într-un caz optim, reuşesc să tocesc importanţa acestor persoane într-un an-doi. Şi atunci ajung într-o stare protejată. Am început chiar să-mi dezvolt
o tehnica de tocire. Simt că în scurt timp ajung din nou într-o perioadă a stării protejate.

Numai că aceste perioade nu sunt nu sunt prea folositoare din moment ce mi le închipui asemenea unei statuete, ţinute pe un raft situat la înălţime. În jurul figurinei sunt multe obiecte şi cu prima ocazie când trebuie să iei cev de lângă ea, evident că o dai jos. Şi ea se trezeşte noapte cu noapte şi urcă cât poate ea, ca să ajungă din nou pe raftul respectiv. De unde o să pice din nou.